Discutiile privind constructia autostrazii intre Marea Neagra si Marea Baltica care sa treaca prin Suceava vor fi aprofundate in octombrie, la Cernauti (VIDEO)


Intră acum și în grupul de

Necesitatea înfiinţării unui coridor de transport care să lege Marea Neagră de Marea Baltică, prin Suceava şi Cernăuţi a constituit subiectul de discuţie în cadrul întâlnirii care a avut loc, vineri, în Punctul de Trecere a Frontierei Siret şi la care au participat directorul proiectelor de reţele rutiere şi feroviare al Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, Helmut Meelich, precum şi autorităţi ale regiunii Cernăuţi din Ucraina şi ale judeţului Suceava.

Meelich, care se află în judeţul Suceava împreună cu membri ai Trans-European Motorways (TEM) al United Nations Economic Commission for Europe (UNECE), a anunţat la Siret că proiectul de construcţie a unei autostrăzi care să lege Marea Neagră de Marea Baltică va fi discutat, în luna octombrie, la Cernăuţi

Potrivit proiectului prezentat de autorităţile române şi ucrainene, autostrada preconizată va fi construită pe traseul E 85, de la Mărăşeşti spre Siret apoi prin Cernăuţi, Ternopil şi va fi conectată la autostrada Cracovia-Lvov-Kiev, care este în construcţie şi astfel vor fi interconectate coridoarele europene III, IV şi IX.

Guvernatorul regiunii Cernăuţi, Mychail Papiev, a spus în cadrul întâlnirii că acest coridor există, dar trebuie dezvoltat.

La rândul său, adjunctul guvernatorului, Mihai Găiniceru, a explicat membrilor TEM al UNCECE că acest coridor este o conectare între nordul şi sudul Uniunii Europene prin Ucraina spre Polonia şi spre Belarus şi apoi spre ţările baltice.

El a subliniat că traseul este deja trasat de „anvelopele transportatorilor”, arătând că din 2002, traficul autovehiculelor pe traseul E 85 s-a dublat de la an la an şi a adăugat că transportatorii din UE preferă acest traseu pentru că Ucraina a eliminat regimul de viză pentru ţările UE. „Transportatorii din UE folosesc acest traseul ce are nevoie de investiţii”, a spus Găiniceru care a subliniat că pe lângă demersurile făcute în comun cu Suceava în cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus”, trei regiuni din Ucraina au transmis Guvernului de la Kiev nevoia de finanţare a unei asemenea autostrăzi.

El a mai declarat că în urmă cu 30 de ani, trenul Varşovia-Bucureşti circula pe această rută. „CAER a făcut aşa ceva. Urmează să facem şi noi ceva în comun cu UE”, a mai spus adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuţi.

Reprezentanţii ucraineni au mai explicat că dezvoltarea legăturilor dintre Marea Neagră şi Marea Baltică face parte din Strategia Dunării a UE şi că de realizarea unui asemenea coridor sunt foarte interesaţi şi transportatorii din Italia şi Slovacia.

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a explicat că autostrada Siret-Suceava-Bacău-Mărăşeşti-Tişiţa este prevăzută în planul de amenajare a teritoriului naţional aprobat prin Legea 363/2006 şi a adăugat că acest coridor există natural. „Este o mare aşteptare pentru un asemenea traseu spre Marea Neagră şi Turcia”, a spus Flutur.

El a arătat că tendinţa actuală este de construcţie de autostrăzi pe direcţia Est-Vest, dar consideră că trebuie să se dea prioritate şi rutelor Nord-Sud. Flutur a mai spus că ar putea fi invitat în zonă şi comisarul european pe Transporturi pentru a discuta acest proiect cu autorităţile implicate.

Directorul TEM/TER al UNECE, Helmut Meelich, a spus că această iniţiativă, de înfiinţare a coridorului care să lege Marea Neagră de Marea Baltică, a pornit şi că urmează ca în 6-7 octombrie, la Cernăuţi, să fie purtate discuţii detaliate, inclusiv cu poziţiile ţărilor implicate, Polonia, Ucraina şi România.

„Este important să ne cunoaştem personal pentru că vom putea acţiona mai uşor”, a spus Meelich. El consideră că dezvoltarea infrastructurii de transport în această zonă este doar începutul pentru că aceasta va determina creştere economică, dezvoltarea industriei şi turismului.

Guvernatorul regiunii Cernăuţi, Mychail Papiev, a subliniat, în final, că atât Gheorghe Flutur, care e considerat ca un ministru în România cât şi el, ca fost vicepreşedinte al Ucrainei, vor acţiona pentru a realiza acest proiect comun. „Cred că toată lumea e de acord cu acest nou coridor”, a spus Papiev care le-a solicitat membrilor TEM să susţină această idee care să fie discutată în detaliu în luna octombrie, la Cernăuţi.


Intră acum și în grupul de